Tot până pe la mijlocul secolului al XIX-lea unor arhitecți străini li se datorează realizarea altor clădiri semnificative, cum ar fi, într-o înșiruire foarte selectivă, Biserica Sf. Dumitru de Jurământ (1819) și Capela Ghica-Tei (1833), amândouă lucrări din București ale arhitectului Joseph Weltz; Palatul Ghica de la Căciulaţi-Ilfov, Palatul Suţu, după 1833, arh. Conrand Schink şi apoi în 1862, arh Johann Veit; Catedrala din Iaşi, 1833-1839, arh. Gustav Freywald şi, 1880-1887, arh. Alexandru Orăscu. Din București mai consemnăm Teatrul „cel Mare” – Teatrul Național de pe Calea Victoriei, finalizat în 1852, arh. Anton Heft și alții; Casa Liebrecht-Filipescu din str. Dionisie Lupu, București, după 1860, arh. Luigi Lipizer; Palatul Știrbei de pe…

Citește aici tot articolul

Articol publicat pe: arhitectura-1906.ro
Autor: arhitectura