care să mă convingă că Iancu ar fi vrut cu adevărat să proiecteze o „cutie albă”. Din contra, Iancu pare că încearcă mereu să o contrazică prin ceva, să o complice, să iasă din puritatea ei; chiar și acolo unde fațada principală trimite spre ideea „cutiei albe”, volumele sunt rareori de simplitatea pe care o sugerează fațadele principale, albeața lor e disturbată de vibrații puternice ale tencuielilor sau chiar de culori, iar simplitatea de scheme grafice sau sculpturale și variate jocuri de profiluri etc.
Sigur că ne putem uita la aceste inconsistențe față de „noul stil” al epocii ca la posibile preluări sau reminiscențe din variate limbaje (de la neoplasticism sau expresionism, la Art Deco, arhitectură mediteraneeană etc.), ceea ce…
Citește aici tot articolul
Articol publicat pe: arhitectura-1906.ro
Autor: R. Arhitectura
