Craiova, pe la 1900. Casa Dianu – igloo

Hoinărind aleatoriu pe Calea Unirii, pe Frații Buzești, pe Kogălniceanu și pe alte străzi și străduțe din centrul istoric al Craiovei, te încearcă două sentimente opuse. Pe de o parte, satisfacția de a străbate un țesut urban relativ omogen și bine păstrat, care nu a fost desfigurat de proiectele de „sistematizare” din anii 1970-1980. Pe de altă parte, insatisfacția de a nu găsi un numitor comun acestor clădiri, unitare ca funcțiuni, cronologie și apartenență socială a proprietarilor. În ciuda disparității stilistice, ele denotă o unitate de mentalitate și de atitudine: sunt rodul năzuinței de a ieși în evidență, de a stârni invidia concitadinilor, sau – cu o expresivă sintagmă neaoșă – de a fi mai cu moț.

Familiile cu prestanță…